Testul Rorschach

Psihologia este stiinta care are ca obiect principal de studiu omul in toata complexitatea sa psihica. Pentru a putea studia e necesar sa avem posibilitatea sa culegem date despre ceea ce ne intereseaza. In acest scop psihologia se poate baza pe o serie de metode : experimentul , interviul , chestionarul , testul si altele. Una din aceste metode este testul Rorschach.

Testul petelor de cerneala Rorschach este cel mai utilizat test proiectiv de personalitate la ora actuala. Numele testului e legat de psihologul german Hermann Rorschach. Prima atestare a testului a fost in anul 1921, odata cu aparitia cartii „Psychodiagnostik”.

Istoria petelor de cerneala ca stimuli in evaluarea sau dezvoltarea unor procese psihice este insa mult mai veche , ele fiind folosite de exemplu in secolul XV de catre mari pictori , ca Leonardo Da Vinci sau Botticelli , ca exercitiu de stimulare a imaginatiei. In a doua jumatate a secolului XIX , petele de cerneala erau utilizate intr-un joc de societate numit „Blotto” in care participantii trebuia sa asocieze o pata de cerneala cu un anumut design.

La nivel formal , atat in Europa cat shi in Statele Unite , petele de cerneala erau subiectul unor experimentari pentru teste de imaginatie , personalitate si inteligenta. Lucrand intr-un spital de psihiatrie , Rorschach a observat ca anumiti copii dau raspunsuri diferite de ceilalti la unele pete de cerneala , precum si ca cei suferind de tulburari de acelasi tip dau raspunsuri asemanatoare. In 1911 , el a inceput sa cerceteze „interpretarea formelor accidentale”.

Primul test cu pete de cerneala dezvoltat de el era menit sa foloseasca la investigarea halucinatiilor reflexe ale subiectilor la vederea acestor stimuli. Printr-un proces de incercare si eroare , el le sectiona pe acelea care discriminau cel mai bine intre diversele tulburari , realizand in acest fel investigatii asupra dementei , sindromului Korsakoff parezei generale si encefalitei letargice.

In cartea sa , insa , el previne asupra faptului ca cele raportate de el sunt rezultate preliminare care necesita investigatii mai elaborate si extinse. Din nefericire , el moare in 1922 , fara a-si putea duce la capat demersul , cere este apoi preluat de diversi psihologi , dand nastere unor curente si traditii foarte diferite in interpretarea acestui test.
Punctul de cotitura l-a constituit aici elaborarea Sistemului Comprehensiv de Cotare a Rorschach-ului de catre John Exner.

1. locatia: intregul ( semn al potentialului intelectual ), subdiviziuni ( raspunsurile cele mai comune ) si detalii ( reflecta tendinte compulsive) ;
2. continutul: oameni , parti dintr-o persoana , haine , animale , parti din animale , natura ;
3. determinanti: forma ( abordare rationala ), miscarea ( indicator al unei imaginatii bogate ), culoarea ( reactii emotionale ), utilizarea nuantelor de gri ( depresie ), utilizarea spatiilor albe ( reactii de opoitie , agresivitate mascata );

4. raspunsuri tipice vs atipice ( luand drept criteriu un scor de popularitate al anumitor raspunsuri in sensul ca sunt mai fregvente in populatia generala – ex. vederea unui fluture , flori, cap de caine );
5. timpul alocat unei planse