Pentru ca un curent alternativ de audiofrecventa sa poate parcurge distanta dintre antena emitatorului si antenele receptoare el este transmis prin cablu de la locul de producere(studio,sala de concert,etc)la statia de emisie unde se gaseste oscilatorul si amplificatorul de radio frecventa modulat.Care este functia lor?
Dupa cum am mai spus,curentul de audiofrecventa nu poate produce unde radio.De aceea,pentru a putea fi transportat la distanta, se foloseste o unda purtatoare,generate de amplificatorul de radio frevcventa.In interiorul sau la iesirea acestuia are loc suprapunerea curentului de audiofrecventa peste curentul de radiofrecventa amplificat,operatie ce poarta numele de modulare.
Modularea se poate face fie prin variatia amplitudinii undei purtatoare,caz in care poarta numele de modulatie de amplitudine,fie prin variatia frecventei acesteia,cand poarta denumirea de modulatie de frecventa. Curentul de radiofrecventa este aplicat antenei,prin intermediul careia apar in spatiul inconjurator unde radio(electromagnetice)care se propaga la mari distante.
Propietatile "miraculoase" ale acestor unde au dat nastere radiocomunicatiilor la distanta.O parte din undele electromagnetice se propaga la suprafata pamantului,formand asa numita unda directa(sau unda de suprafata),iar altele pornesc spre partile superioare ale atmosferei,unde intalnesc o patura ionizata(ionosfera)care le reflecta ca o oglinda.Undele reflectate se intorc din nou la suprafata pamantului,la distanta fata de postul de emisie.Aceste unde poarta denumirea de unde reflectate,unde spatiale sau unde indirecte.
Intre punctul de intoarcere al undelor reflectate si cel in care unde directa se atenueaza total,apare o zona in care receptia nu este posibila,denumita zona de tacere,ceea ce explica de ce pe frecventelke mai ridicate(de ex. pe unde scrute)se receptioneaza mai bine emisiunile mai indepartate decat unele mai apropiate.Alteori,in punctele in care ajung ambele feluri de unde se produc interferente ce se manifesta prin slabiri si cresteri ritmice a semnalelor,purtand denumirea de fading.Fadingul se produce cel mai frecvent datorita varierii conditiilor de propagare a undelor in ionosfera.
In calatoria lor prin spatiu undele electromagnetice intalnesc antenele aparatelor de radioreceptie,in care induc curent de radiofrecventa a statiei de radioemisie.Acest curent este aplicat aparatului de radioreceptie,unde in prima parte se produce o selectare cu ajutorul unui circuit de acord,apoi o amplificare cu ajutorul unui amplificator si ulterior separarea curentului de audiofrecventa de unda purtatoare,operatie ce poarta denumirea de detectie,care se efectueaza prin intermediul unei diode.Curentul de audiofrecventa rezultat este amplificat intr-un amplificator si apoi transformat in vibratii sonore prin intermediul unui difuzor sau al unei casti.
In acest fel vocea sau sunetele muzicale produce in fata microfonului la statia de radio emisie sunt reproduse intocmai la statia de radioreceptie. Pentru comunicatiile radiotelegrafice se foloseste intreruperea ritmica a curentului de radio frecventa nemodulat(sau modulat cu o frecventa mai acustica)in grupe de linii si puncte,reprezentand litere sau cifre.La receptie aceste intreruperi sunt transpuse in literele si cifrele corespunzatoare fie de un radiotelegrafist,fie de aparate ce le transcriu direct. Acesta este in linii mari,mecanismul radiocomunicatiilor. Si acum putem trece la cunoasterea amanuntita,teoretica si practica a acestui mecanism,facand impreuna primii pasi intr-o activitate pasionanta,care reprezinta in acelasi timp de munca.distractie,preocupatie stiintifica si sport.
Producerea si caracteristicile sunetului
Sunetul se defineste ca o unda elastica are poate fi perceputa de urechea umana.Sunetele sunt produse de oscilatiile corpurilor materiale.Aceste oscilatii se propaga printr-un mediu elatic(gaz,lichid.solid) sub forma unor unde sonore care ajungand la receptorul audititv sunt transformate de nervii auditivi in senzatia de sunet.Prin gaze si lichide undele sonore se propaga sub forma de unde longitudinale akcatuite din comprimari si dilatari succesive ale mediului de propagare.