Turismul Rural

1. Istoricul apariţiei ANTREC
În ţara noastră se practica de multă vreme, în mod sporadic şi neoficial, cazarea la localnici a vizitatorilor ocazional ai unei aşezări rurale. Începând din 1967-1968, în mod organizat s-au realizat primele acţiuni turistice în mediul rural pentru grupuri de turişti aflaţi pe litoralul românesc al Mării Negre.
Din 1972 Centrul de Cercetări pt. Promovarea Turismului Internaţional, printr-un ordin al Ministerului Turismului, a trecut la identificarea unor localităţi rurale reprezentative pentru satul românesc cu scopul dea fi lansate şi promovate în turism. În urma acestor studii s-a stabilit că pot fi introduse în turismul intern şi internaţional cca.118 localităţi rurale, din Braşov au fost desemnate: Rucăr, Fundata, Şirnea.
În 1974 s-a interzis cazarea turiştilor străini în locuinţele particularilor, făcând inaccesibile satele pentru turiştii străini.
După 1989 primele gospodării înscrise în turismul rural au fost în zona Moeciu-Bran-Rucăr. Apoi s-au extins gospodăriile înscrise din zonele Bârsei, Dornelor, Maramureş, Munţilor Apuseni, Clujului şi Marginilor Sibiului.
1.1. Organizaţiile de turism şi atribuţiile lor
După 1990 măsurile privind constituirea şi întărirea cadrului organizatoric necesar stimulării turismului rural s-au concretizat în constituirea cu sprijinul Ministerului Turistic a ANTREC, avizarea de către Ministerul Turismului a constituirii unor organizaţii neguvernamentale ce au drept scop dezvoltarea acestei forme de turism; înfiinţarea Agenţiei Naţionale a Zonei Montane şi constituirea Federaţiei Române pentru Dezvoltare Montană.
Dintre realizările unor astfel de forme de forme asociative ce contribuie la dezvoltarea şi implementarea turismului rural în România, amintim:
Federaţiei Române pentru Dezvoltare Montană a iniţiat propuneri legislative ce au contribuit la înlăturarea vidului existent în domeniu. A creat o politică şi un management propriu ce a contribuit la dezvoltarea agroturismului în România. A iniţiat proiecte şi programe de promovare internă a produselor agroturistice. A promovat un proiect PHARE şi prin protocolul din mai 1994 cu Ministerul Sportului, s-au pus bazele colaborării pentru integrarea tinerilor în mediul rural.
Asociaţia Operaţiunea Satelor Româneşti – cunoscută ca “Operation Vilagge Roumains” a fost constituită în anii 1988-1989 pentru a proteja satele româneşti de campania de sistematizare a satelor iniţiată de fostul regim comunist în cadrul căruia urmau a fi demolate multe sate şi cătune. A contribuit la întârzierea acţiunilor de strămutare a gospodăriilor ţărăneşti. După 1990 asociaţia a acţionat pentru sprijinirea şi ajutorul umanitar, apoi a desfăşurat acţiuni de parteneriat în vederea dezvoltării satelor româneşti.
ANTREC: devenind membră, în 1995, a Asociaţiei de profil EUROGÎTES , această calitate a ajutat-o în promovarea turismului rural românesc în lume. • În cadrul proiectului PHARE pentru dezvoltarea turismului în România, este desemnată pentru alegerea acţiunilor de promovare şi marketing, proiectul prevăzând crearea unei reţele naţionale concepute ca un sistem integrat şi computerizat, cu posibilităţi de racordare la piaţa turistică europeană. • Comisia Europeană a emis o serie de acţiuni cum ar fi: declanşarea acţiunii “viitorul lumii rurale” şi a reformei structurale a mediului rural; organizarea la începutul anului 1992 a unor serii de proiecte cu finanţare proprie, sub titlul “Ecoturismul – cultură şi ruralitate” la care au participat 22 de state printre care şi România: programul PHARE privind Europa Centrală şi de Est ce vizează dezvoltarea rurală. Vicepreşedintele ANTREC Braşov şi preşedintele Fundaţiei Fundata, Ciprian Benga, a întocmit un dosar pentru acest program PHARE. Din 465 dosare întocmite şi trimise au fost selecţionate doar 28, printre care şi acesta. Programul de Dezvoltare Economică Locală Durabilă, bazat pe activitatea sport-turism, este o modalitate de subvenţionare a turismului rural în proporţie de 53% din fondurile Comisiei Europene, 28% din banii unor investitori francezi, iar 18% din fondurile Consiliului Judeţean Braşov. Partea de finanţare rămasă cade în sarcina Fundaţiei şi a Consiliului Local Fundata. Pentru punerea în practică a proiectului, doi tehnicieni au fost trimişi la specializare în străinătate pentru a se documenta în domeniul schiului. Partenerii străini ai Fundaţiei au livrat echipamentele: 25 biciclete de mountain-bike, sănii de transport şi 375 de perechi de schiuri. • Un alt proiect pilot în care este implicat ANTREC este cel aflat sub auspiciile Băncii Mondiale, care a încheiat un acord de parteneriat cu Ministerul Culturii şi urmăreşte refacerea satelor săseşti şi a vechilor biserici fortificate evanghelice. ANTREC a identificat case în satele incluse în proiect: Viscri, Cincu, Mojna şi Biertan – care se pretează la desfăşurarea turismului rural de calitate, I-a ajutat pe proprietari să întocmească dosare de omologare şi au constituit centre de informare. Fiecare dintre cele patru localităţi beneficiază pe perioada derulării proiectului de câte 50.000 USD.

2. Pariul cu turismul a fost câştigat de brăneni
Pe brănenii cu simţ practic, şomajul, ce şi-a întins ghiarele şi peste Ţara Bârsei, se poate spune că i-a ocolit. Aici oamenii prosperă şi, odată cu ei, întreaga zonă. Peisajul aduce mai mult a Elveţia decât cu imaginea satului în tranziţie zugrăvită prin alte regiuni. Curăţenia cu care ne obişnuiau fetele în casă din cărţile lui Rebreanu sau Ionel Teodoreanu, toate îţi sugerează că Branul nu stă în loc în aşteptarea unui semn Divin. Semnul acela l-au întrevăzut cu aproape un deceniu în urmă şi l-au urmat cu încredere. Acea încredere, că se poate ca ţăranul român să răzbească în haosul economic în care ne-am trezit cu toţii după ’89, le-a insuflat-o o mamă cu fiica sa, o profesoară şi o economistă: Mioara şi Marilena Stoian.
Originare din Mehedinţi, dar apreciind corect potenţialul zonei şi amintindu-şi de un vis al copilăriei, cele două doamne se stabilesc la Bran, îşi cumpără o bucată de pământ şi împreună încep să convingă sătenii să-şi deschidă porţile gospodăriilor pentru practicarea turismului rural, altfel spus, pentru găzduirea turiştilor într-o formă organizată. Majoritatea ţăranilor au fost sceptici la început, dar a funcţionat argumentul de statornicire. Încercând, şi reuşind în cele din urmă, să se integreze în viaţa satului, Mioara şi Marilena Stoian, treptat au fost acceptate ca fiind de-ale locului. Turismul rural a avut ca punct de pornire experienţa marilor firme profesioniste de turism, mai exact evitarea greşelilor esenţiale făcute de acestea, care au distrus peIisajul practicând turismul în masă, fără a ţine seama de modul în care acesta afectează mediul.
în 1994, Marilena Stoian a participat şi la o bursă oferită de Societatea Americană a Agenţiilor de Călătorii (ASTA), care a cuprins cursuri de management şi modalităţi de colaborare în echipă, organizat prin intermediul Agenţiei de Dezvoltare Internaţională a USA (USAID) şi a văzut cât de importantă este ideea de reţea şi de organizaţii neguvernamentale. Astfel a ajuns atunci la concluzia că ar fi bine să creeze şi la Bran o asociaţie naţională, mai ales că veniseră din Vatra Dornei, din Apuseni, din Harghita, de pe Litoral, ca să se intereseze despre experienţa lor în zona Bran-Moeciu. Se simţea nevoia de comunicare, de schimb de idei şi informaţii. Nu se putea spune că ei vroiau să copieze ceea ce făceau brănenii, pentru că într-un fel se face turism rural la Bran şi altfel în Apuseni, dar trebuia să ştie unul de la celălalt cu ce greutăţi s-au confruntat ca să fie pregătiţi şi să găsească cele mai bune soluţii.
ANTREC – Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural din România este o organizaţie neguvernamentală, apolitică, non-profit, membră a Federaţiei Europene de Turism Rural (EUROGÎTES). ANTREC a luat fiinţă în 1994, având în prezent o reţea de 30 de filiale (din tot atâtea judeţe), cu un număr de 2.500 de membrii, peste 2.500 de pensiuni turistice şi pensiuni agroturistice omologate, însumând 7.500 de camere. Parcurgând întreg teritoriul de la Marea Neagră spre Bucovina şi Maramureş peste 2.500 de case au condiţii proprii pentru practicarea turismului rural.
Binecunoscutul patrimoniu natural şi cultural al României împreună cu ospitalitatea tradiţională sunt principalele atuuri în dezvoltarea acestui tip de turism.