ENERGIA NUCLEARA SI EFECTELE SALE
ASUPRA OMULUI SI MEDIULUI
Vreme de decenii, radiatiile ionizate au constituit doar o curiozitate
de laborator, cunoscuta numai câtorva initiati. Descoperirea
radioactivitatii artificiale si apoi aceea a fisiunii uraniuli, în
deceniul al patrulea al acestui secol, au dat un puternic imbold
cercetarilor de fizica nucleara. Pentru marele public, energia
nucleara a iesit însa din anonimat abia dupa aruncarea celor doua
bombe atomice în 1945 asupra Japoniei.
Constuirea reactorilor nucleari si posibilitatea de a utiliza aceste
instalatii pentru a produce energie electrica în cantitate mare, au
transferat apoi problema cercetarii radiatiilor, si odata cu aceasta
si problema protectie contra radiatiilor, în plin domeniu industria si
economic.
Cresterea necontenita a numarului de reactori nucleari si a puterii
acestora necesita aplicarea unor masuri de securitate pentru a evita
eventualele accidente si consecintele lor ca de exemplu cel de la
Windscale, Anglia în octombrie 1957 când au fost eliminate în mod
accidental în atmosfera importante substante radioactive care au
produs contaminarea solului, a productiei agricole si a apei potabile
din întreaga regiune.
Prin poluare, sau contaminare, radioactiva, se întelege prezenta
nedorita sau accidentala, a materialelor radioactive, în interiorul
sau la suprafata unor factori de mediu (cum sunt apa, aerul,
alimentele) sau în organisme vii situatie în care se depaseste
continutul radioactiv natural propriu al produsului respectiv.
Una din principalele surse de poluare radioactiva a globului pamântesc
îsi avea provenienta în exploziile nucleare din atmosfera.
Daca la 16 iulie 1945 în desertul Alamogordo, statul New Mexico a avut
loc prima explozie experimentala a unei bombe atomice lucrurile nu
s-au oprit aici si la 6 august 1945 ora 8:15 la Hiroshima în Japonia
explodeaza prima bomba aruncata asupra populatiei, ca masura militara
de distrugere, pentru ca în 9 august 1945 sa explodeze cea de-a doua
bomba atomica la Nagasaki. În urma acestor doua explozii bilantul a
fost:
Hiroshima
Nagasaki
Morti
78.150
23.753
Disparuti
13.983
2.924
Raniti
37.425
23.345
Atinsi de arsuri
235.650
89.025
În 1956 existau în evidenta spitalelor 6000 de bolnavi la Hiroshima si
3000 de bolnavi la Nagasaki cu sechele dupa iradiere, care necesitau
diferite tratamente, la momentul actual în lume existând aproximativ
300000 de persoane ca victime ale exploziilor nucleare.
La 22 ianuarie 1954 marinarii vasului "Fukuriumarii no.5" au sesizat
un fenomen neobisnuit, globul de foc al exploziei termonucleare de pe
atolul Bikini. Drept urmare toti membrii echipajului si pestele prins
au fost afectati de cenusa radioactiva atât la suprafata cât si în
interiorul organismului.
Alta urmare a acestei explozii a fost caderea ploilor radiactive în
luna mai a aceluiasi an, radioactivitatea mentinându-se la un nivel
masurabil pâna în septembrie1954.
Imediat dupa 1954 L. Pauling a demonstrat ca izotopul C^14 apare în
mod artificial cu o frecventa crescânda, depunându-se pe sol. Tot el a
atras atentia asupra prezentei izotopului Sr90 în depunerile
atmosferice de pe teritoriul S.U.A.
Poluarea radioactiva a atras atentia pentru prima oara în mod deosebit
în anul 1965 la Salt Lake City în Statele Unite ale Americii, când
noua adolescenti au fost internati în spital datorita unor noduli
anormali ai glandei tiroide. Anchetarea cazurilor a condus la
constatarea ca acesti copii, cu 15 ani în urma (1950), au suferit
consecintele unor depuneri atmosferice radioactive provenite de la
poligonul din Nevada, aceste depuneri continând izotopul I-131.
Studii recente au aratat ca datorita tuturor cauzelor de poluare
radioactiva, doza de radiatii pe cap de locuitor a crescut în ultimii
20 de ani de 5 pâna la 10 ori.
Iradierea îndelungata, chiar cu doze mici, poate produce leucopenii,
la malformatii congenitale, pe când iradierea cu doze mari duce la
accentuarea leucopeniei, la eriteme, la hemoragii interne, caderea
parului, sterilitatea completa iar în cazurile extreme produce
moartea.
Printre principalele surse de poluare radioactiva se numara:
a. Utilizarea practica în industrie, medicina, cercetare a
diferitelor surse de radiatii nucleare, care, ca materiale
radioactive, se pot raspândi necontrolate în mediu
b. Exploatari miniere radioactive, la extragere, prelucrare primara,
transport si depozitare, pot contamina aerul, prin gaze si
aerosoli, precum si apa prin procesul de spalare
c. Metalurgia uraniului sau a altor metale radioactive si fabricarea
combustibilului nuclear, care prin prelucrari mecanice, fizice,
chimice, poate cuprinde în cadrul procesului tehnologic si produsi
reziduali gazosi, lichizi sau soliziS stocarea, transportul
eventual evacuarea lor pot determina contaminarea mediului
d. Instalatiile de rafinare si de retratare a combustibilului nuclear
e. Reactorii nucleari experimentali sau de cercetare, în care se pot
produce industrial noi materiale radioactive
f. Centralele nuclearoelectrice care polueaza mai putin în cursul
exploatarii lor corecte, dar mult mai accentuat în cazul unui
accident nuclear
g. Exploziile nucleare experimentale, efectuate îndeosebi în aer sau
în apa si subteran, pot contamina vecinatatea poligonului cât si
întregul glob, prin depunerea prafului si aerosolilor radioactivi,
generati de catre ciuperca exploziei
h. Accidentele în transportul aerian, maritim, feroviar sau rutier a
celor mai felurite materiale radioactive.
Principalele elemente ce contribuie la poluarea radioactiva sunt
clasificate si dupa gradul de radioactivitate dupa cum urmeaza:
a. Grupa de radiotoxicitate foarte mare: 90Sr, 226Ra, 210Po, 239Pu
b. Grupa de radiotoxicitate mare: 45Ca, 89Sr, 140Ba, 131I, U natural
c. Grupa de radiotoxicitate medie: 24Na, 32P, 60Co, 82Br, 204 Tl,
22Na, 42K, 55Fe
d. Grupa de radiotoxicitate mica: 3H, 14C, 51Cr, 201Tl
Clasificarea efectelor biologice
Efectele somatice bine conturate
Precoce
Eritem, leucopenie, epilatie
Întârziata
Cancer de piele, osteosarcom
Efectele somatice stochastice
Precoce
Tulburari neuro-vegetative
Întârziata
Leucemie, cancer tiroidian
Efecte genetice
Prima generatie
Malformatii ereditare si congenitale; reducerea natalitatii
Generatiile urmatoare
Malformatii recesive, diminuarea capacitatii imunobiologice
Dublarea necesitatilor de energie electrica, la fiecare 12-13 ani, a
facut sa creasca brusc interesul pentru reactorii nucleari, impunând
dezvoltarea centralelor nuclearoelectrice, crestere competitivitatii
energiei electrice de origine nucleara si ridicarea continua a
performantelor atinse de reactorii acestor centrale, ca temperatura si
presiunea agentului transportor de caldura, a puterii instalate pe
unitatea de masa a zonei active a reactorului. Însa fara masuri de
radioprotectie corespunzatoare, reactorii nucleari pot produce si:
a. contaminarea partiala a mediului ambiant si anume
* a atmosferei, prin produsele de fisiune volatile ca 131I, 133Xe
* a apei folosita ca agent de racire
* a solului din vecinatatea care se contamineaza cu produse de
fisiune
b) o mare cantitate de deseuri radioactive, a caror evacuare pune
probleme grele
pentru a evita contaminarea mediului în care se face evacuarea.
Aceasta sursa de energie - energia nucleara - a fost adusa la
cunostinta omenirii prin forta distructiva si va fi multa vreme
privita cu teama si suspiciune, întâmpinând destule obstacole în
drumul dezvoltarii ei în scopuri pasnice. De aceea se impune
familiarizarea maselor largi cu probleme nucleare, întrucât
aplicatiile pasnice ale energiei nucleare se dovedesc esentiale pentru
progresele si evolutia societatii umane.
Poluarea atmosferei
Aerul este izvorul de oxigen al vietuitoarelor, necesar respiratiei.
El este generatorul de energie prin arderile diferitelor substante. În
acelasi timp aerul este sursa de dioxid de carbon necesar
fotosintezei, sursa de azot necesar plantelor etc.
Poluarea aerului se produce prin emisia unor gaze si pulberi solide
fine în atmosfera (provenite din arderile diferitilor combustibili
casnici, combustibili industriali, combustibili pentru motoarele
masinilor de transport etc.).
În atmosfera au fost puse în atmosfera peste 100 substante poluante
dintre care mai importante sunt:
-dioxidul de sulf si oxizii de azot care împreuna cu apa dau nastere
ploilor acide ce contin acid sulfuric si azotic; acestea ard
tesuturile superficiale ale plantelor, determinând în cele din urma
uscarea acestora.; irita organele de simt; modific[ pH-ul solului
etc.;
-hidrocarburile florurate sau clorurate, care afecteaza stratul de
ozon cu rol în filtrarea si retinerea radiatiilor ultraviolete;
-alti oxizi, dar mai ales anhidrida sulfurica, care în conditii de
umiditate atmosferica si în prezenta unui strat de aer cald,
îmbogateste atmosfera sub forma de aerosoli, formând un compus toxic
numit smog (ceata). Acesta îngreuneaza respiratia vietuitoarelor si
diminueaza expunerea la soare (fotosinteza).
Ca masuri împotriva poluarii atmosferice mai importante sunt:
-diminuarea emisiilor de gaze si pulberi în aer cu ajutorul filtrelor
si a unor tehnologii moderne aplicate în industrie;
-construirea de vehicule cât mai putin poluante;
-plantarea unor zone verzi de protectie etc.
Poluarea apei
Apa este necesara vietii. Ea este folosita aproape în toate sectoarele
de activitate ale omului, în consumul casnic, în producerea de
energie, ca mijloc de transport etc.
Scaderea calitatii apei se datoreaza:
-apelor reziduale industriale;
-apelor menajere;
-diferitelor substante folosite în agricultura;
-îmbogatirii cu substante organice ca urmare a depozitelor de gunoaie
si resturi menajere, a preluarii unor îngrasaminte etc.
Poluarea apelor duce la diminuarea productiei de biomasa, uneori
afectând pâna la disparitie unele organisme; de asemenea, puternica
dezvoltare a fitoplanctonului poate duce la degradarea ecosistemelor
respective ca urmare a lipsei de oxigen care se manifesta.
Cele mai importante masuri împotriva poluarii apei sunt urmatoarele:
-construirea de baraje;
-epurarea apelor reziduale;
-construirea de bazine speciale de colectare a deseurilor si
reziduurilor, pentru a împiedica deversarea directa a acestora în
apele de suprafata;
Poluarea solului
Solul este spatiul de viata pentru numeroase vietuitoare, dar si baza
de constructie pentru asezari umane, drumuri etc.
Poluarea solului este strâns legata de poluarea aerului si a apei. Ea
se produce însa, mai ales, cu pesticide si îngrasaminte chimice pe
baza de azot si fosfor. O parte dintre acestea sunt luate de plante si
astfel ajung în corpul animalelor si al omului, alterând functia
diferitelor organe.